Nr. 24 din 26 martie 2010
GALERIA FOTO A "CURIERULUI ARMATEI"

Publicaţie bilunară editată de comandamentul Diviziei 1 Infanterie "Dacica"

Așa ne păstrăm tradițiile

Asistența religioas㠖 o activitate extrem de importantă pe câmpul de luptă

Locotenent Alina HANGAN

fiecare dată când înfrunți pericolul, simți nevoia să-l ai pe Dumnezeu alături de tine, să știi că este „acolo” și te apără de toate necazurile care pot să apară. Acest lucru a fost valabil și în cazul Vulturilor Carpaților din Afganistan. Înainte de plecarea în patrulă, militarii treceau pe la capela militară. Indiferent dacă era dimineață sau seară, zi sau noapte, preotul Batalionului 30 Manevr㠄Dragoslavele”, maiorul Gheorghe Nicolescu, trebuia să dea binecuvântarea. Nici o misiune nu s-a executat fără ca preotul să nu spună rugăciunea înainte de plecare.

 

De asemenea, în fiecare duminică dimineața sau în fiecare zi de sărbătoare, capela din baza Lagman era plină de militari români veniți să asiste la sfânta liturghie oficiată de preotul batalionului. Astfel, timp de o oră, uitam că ne aflăm în mijlocul câmpului de luptă, că pericolele ne așteaptau la orice pas și ne deschideam sufletul către Cel care ne dădea putere să trecem peste orice obstacol.
Pentru a cunoaște cât mai multe despre ceea ce înseamnă asistența religioasă într-un teatru de operații, și, în special, în teatrul de operații din Afganistan, am avut o discuție cu părintele Gheorghe Nicolescu. Astfel, am aflat că era la a doua misiune internațională, prima misiune executând-o tot în Afganistan, dar în Kandahar, împreună cu Scorpionii Roșii în 2002 - 2003. „Parcă aici, pe câmpul de luptă militarii simt nevoia să se apropie mai mult de Dumnezeu”, îmi spune preotul. „În fiecare seară este un adevărat pelerinaj la capela din bază. Până noaptea târziu, militarii români trec pe la capelă, se roagă și aprind o lumânare”. Probabil, greutățile și depărtarea de casă îi determină să fie mai aproape de biserică, iar minutele petrecute în capelă erau liniștitoare, acesta era locul în care ne simțeam „ca acasă”.
O să vă prezint, mai jos, câteva dintre realizările Batalionului 30 Vânători de Munte „Dragoslavele” pentru ca militarii să se simtă cât mai bine.
Astfel, pe data de 25 octombrie a fost efectuat un tedeum și a fost depusă o coroană de flori în memoria militarilor căzuți pe câmpul de luptă. Efortul de realizare a acestei coroane a fost foarte mare deoarece a fost destul de dificil să se găsească pin și flori în terenul arid din Afganistan. Militarii plutonului de poliție militară au fost cei care au ajutat la realizarea acestui simbol al recunoștinței pe care o purtăm tuturor celor care și-au sacrificat viața pentru a aduce pace pe pământ.
Cu ocazia Zilei Vânătorilor de Munte a fost construita o troiță în baza militară Masoud. Ideea construirii acestui loc de rugă și închinăciune a aparținut preotului, în urma discuțiilor pe care le-a avut cu militarii care nu au posibilitatea să meargă la capela din baza Lagman. Comandantul Batalionului 30 Manevr㠄Dragoslavele” a fost de acord cu această propunere și a spijinit realizarea proiectului.
Troița a fost construită manual prin implicarea câtorva militari de la Compania Cercetare. Șef de proiect a fost sergentul-major Stan Cristian. „Troița cu Mântuitorul Răstignit” a fost construită în două zile, în urma efortului depus de cei implicați. Aceasta a fost amplasată și sfințită în baza militară Masoud cu câteva zile înainte de Ziua Vânătorilor de Munte. La ceremonia de sfințire, oficiată de părintele Nicolescu, au participat toți militarii Companiei 2, conduși de locotenentul Dragoș Coarfă. La încheierea serviciului religios, militarii au fost stropiți cu aghiasmă pentru a fi protejați de toate primejdiile cu care se pot întâlni în Afganistan.
Preotul Batalionului 30 Manev㠄Dragoslavele” a mai făcut o catapeteasmă la capela din baza Lagman și s-a preocupat de construirea unei troițe pentru militarii români din Varner. În realizarea acestor demersuri, părintele Nicolescu s-a bucurat de întregul sprijin al comenzii batalionului românesc.

cap de pagina

Armata Terestră Română din Dobrogea (1829 – 1919) Această carte este un prim volum al domnului profesor dr. Costin SCURTU, director al Muzeului Militar Național, filiala Constanța, în care este marcată o istorie a Dobrogei, în fluctuațiile ei de la extaz la agonie. Autorul s-a dovedit a fi un demn urmaș al lui Dumitru ALMAȘ și Ioan SCURTU, mai ales în ceea ce privește constanța preocupărilor sale științifice în domeniul istorico-militar.

Așa ne păstrăm tradițiile
Asistența religioas㠖 o activitate extrem de importantă pe câmpul de luptă De fiecare dată când înfrunți pericolul, simți nevoia să-l ai pe Dumnezeu alături de tine, să știi că este „acolo” și te apără de toate necazurile care pot să apară. Acest lucru a fost valabil și în cazul Vulturilor Carpaților din Afganistan. Înainte de plecarea în patrulă, militarii treceau pe la capela militară. Indiferent dacă era dimineață sau seară, zi sau noapte, preotul Batalionului 30 Manevr㠄Dragoslavele”, maiorul Gheorghe Nicolescu, trebuia să dea binecuvântarea. Nici o misiune nu s-a executat fără ca preotul să nu spună rugăciunea înainte de plecare.

Despre misiuni, într-un dialog vizuala De fiecare dată, la puțină vreme după încheierea ciclului liturgic al marilor sărbători creștine de iarnă, care reunesc cerul cu pământul, care fac trecerea din anul „vechi” în Noul An, într-una din duminici se face pomenirea vindecării celor zece leproși, al cărei accent dinspre latura umană, cade pe o virtute demult și de mulți uitată: RECUNOȘTINȚA.

ARHIVA CURIERULUI ARMATEI
2010
2009
2008

 


COPYRIGHT:
este autorizată orice reproducere, fără a percepe taxe, cu condiţia indicării cu exactitate a numărului și a datei apariţiei publicaţiei.
OPINIILE ŞI PĂRERILE
exprimate în articolele publicate sub semnătura autorilor au caracter strict personal și nu angajează în vreun fel răspunderea EDITORULUI sau a REDACŢIEI.
Web design ltc Ion Papaleț